Dependența jocuri de noroc România: sistemul ONJN de autoexcludere explicat

Dependența jocuri de noroc România este o problemă de sănătate publică mai răspândită decât arată datele oficiale. Astfel, un sondaj realizat în 2025 pe un eșantion de 1.235 de persoane relevă că aproximativ 13,3% dintre români joacă jocuri de noroc zilnic, iar 22,05% săptămânal. Singura estimare serioasă a numărului de dependenți, realizată de GfK în 2016, indica aproximativ 98.000 de persoane afectate. Cifra reală în 2026 este, aproape sigur, mai mare. Acest articol de la QMRA explică cum funcționează sistemul de autoexcludere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ce s-a schimbat în 2025, și unde pot găsi ajutor concret jucătorii aflați în dificultate.

Contextul nu este, însă, lipsit de greutate. Potrivit președintelui ONJN, Vlad-Cristian Soare, piața europeană a generat în 2024 venituri de 141 de miliarde de euro. Dintre acestea, 70% din veniturile online au provenit din zona nelicențiată. România resimte aceeași presiune: o piață licențiată activă și o piață neagră în creștere. Sistemul de protecție a jucătorilor abia acum începe să se modernizeze.

Ce este sistemul de autoexcludere ONJN și pe ce bază legală funcționează

Concret, autoexcluderea este o măsură voluntară prin care o persoană poate solicita oficial blocarea accesului la toate jocurile de noroc licențiate din România, atât în săli fizice, cât și pe platforme online. Temeiul legal este, concret, articolul 15¹ din OUG nr. 77/2009, pe care OUG nr. 82/2023 l-a modificat ulterior.

Până în iunie 2025, procedura era informală, neunitară și greu de aplicat în practică. Ordinul nr. 79 din 13 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial nr. 557, a schimbat aceasta în mod decisiv. Pentru prima dată, România are o procedură standardizată, cu termene clare, canale definite și obligații concrete pentru operatori. Este actul normativ care transformă un drept formal într-un instrument operațional.

Ce obligații au operatorii față de persoanele autoexcluse

În privința obligațiilor operatorilor, Ordinul 79/2025 este explicit. Astfel, înaintea fiecărei sesiuni de joc, operatorul trebuie să verifice dacă persoana figurează în registrul ONJN al autoexclușilor sau indezirabililor. Dacă figurează, accesul îi este interzis. Operatorul nu poate accepta cereri de retragere a consimțământului în incinta proprie. Nu poate facilita anularea excluderii. Nu poate pune la dispoziția jucătorului formulare în acest scop.

ONJN a demonstrat totodată că aplică aceste reguli cu seriozitate. În octombrie 2025, un operator din Pitești a primit o amendă de 100.000 de lei pentru că a permis unei persoane autoexcluse să joace și i-a pus la dispoziție, chiar în sala de joc, o cerere de retragere a consimțământului. Președintele ONJN a comentat direct: „Faptul că încă întâlnim asemenea practici demonstrează disprețul unor operatori față de lege.”

Cum poți solicita autoexcluderea: patru căi oficiale

Ordinul 79/2025 stabilește patru canale prin care o persoană poate depune o cerere de autoexcludere. Fiecare are cerințe specifice și termene diferite de procesare.

  • Personal, la sediul central ONJN sau la oricare sediu teritorial. Te prezinți cu actul de identitate, completezi cererea pe loc și aceasta este procesată imediat de personalul desemnat. Este calea cea mai rapidă.
  • Electronic, prin e-mail la autoexcludere@onjn.gov.ro. Necesită semnătură electronică calificată. Fără aceasta, cererea nu este validă pe această cale.
  • Prin declarație autentificată de notar sau atestată de avocat. Declarația este transmisă direct de profesionistul juridic către ONJN, în format electronic.
  • Prin intermediul unui operator licențiat. Operatorul are obligația legală să transmită cererea la ONJN în termen de două zile lucrătoare. Rămâne totuși cea mai lentă cale și cea mai vulnerabilă la întârzieri sau presiuni informale.

În ceea ce privește durata, perioadele de autoexcludere disponibile sunt 6, 9 sau 12 luni, sau pe durată nedeterminată. Persoanele care aleg excluderea pe termen nelimitat pot solicita radierea din registru doar personal, la sediul ONJN, și nu mai devreme de 18 luni de la înregistrare. Cererile de retragere depuse la operatori nu produc efecte juridice.

Limitele sistemului ONJN de autoexcludere: online și digitalizare

Cu toate acestea, sistemul are o limită importantă despre care orice jucător trebuie să știe. Ordinul 79/2025 vizează în principal jocurile de noroc tradiționale din sălile fizice. Pentru operatorii online, cadrul principal rămâne HG 111/2016, care obligă platformele să implementeze mecanisme proprii de autoexcludere, dar acestea nu sunt integrate în registrul național al ONJN.

Prin urmare, un jucător autoexclus prin ONJN poate accesa în continuare o platformă online care nu a preluat actualizarea în timp real. ONJN transmite manual, prin e-mail, lista persoanelor autoexcluse către operatorii licențiați. Prin urmare, nu există încă o platformă digitală centralizată. Această situație este recunoscută ca o problemă majoră: pe 9 februarie 2026, ONJN și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București au semnat un protocol de colaborare pentru dezvoltarea unei soluții informatice integrate. Implementarea nu este finalizată. De asemenea, prin proiectul L94/2025, ONJN a propus extinderea registrului național și asupra jocurilor la distanță, dar acesta nu a intrat în vigoare în momentul redactării acestui articol.

Amploarea dependenței de jocuri de noroc în România: ce arată datele

Din păcate, România nu are un sistem de monitorizare continuă a dependenței de jocuri de noroc. Datele disponibile sunt fragmentate, iar cele mai recente estimări oficiale la nivel național datează din 2016. Aceasta nu înseamnă că problema este mică.

Conform datelor ONJN, în 2023 existau aproximativ 1,1 milioane de jucători activi în jocuri de noroc licențiate, cheltuind împreună circa 11 miliarde de lei. Un sondaj din 2025 arată că 13,3% dintre participanți joacă zilnic. De altfel, profilul frecvent al jucătorului cu probleme este bine documentat în cercetare: bărbați tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, din mediu urban, cu venituri medii sau mici, care caută în jocuri o evadare din stres sau o șansă de câștig rapid.

Riscul de suicid asociat dependenței de jocuri de noroc este, de departe, cel mai ridicat dintre toate adicțiile. La nivel internațional, una din cinci persoane dependente face o tentativă de suicid. În România, absența unui sistem național de tratament dedicat face ca acest risc să rămână în mare parte neadresat instituțional.

De ce lipsesc datele recente despre dependența jocuri de noroc România

Lipsa unui studiu național actualizat nu este, însă, o coincidență. Însă cercetarea în domeniu necesită finanțare publică dedicată și voință politică de a publica rezultate care pot fi inconfortabile pentru o industrie care contribuie semnificativ la bugetul de stat. Singura cercetare serioasă, din 2016, este depășită. Canaliseringsgraden nu este monitorizată sistematic. Fără date actualizate, politicile de prevenție rămân în mod inevitabil reactive.

Unde găsești ajutor pentru dependența jocuri de noroc România

În România, Asociația Joc Responsabil este principala organizație dedicată prevenirii și combaterii dependenței de jocuri de noroc. Datele pentru 2025 sunt concludente: peste 10.000 de intervenții într-un singur an, 265 de persoane cu acces la ședințe gratuite de psihoterapie și o linie de consiliere 24/7 care a înregistrat cu 34% mai multe apeluri față de 2024, ajungând la 7.191 de contacte. Asociația poate fi contactată prin jocresponsabil.ro.

Dincolo de AJR, există de asemenea și alte resurse. Gambling Therapy, organizație internațională cu suport în limba română, oferă grupuri anonime, consiliere prin chat online, suport prin e-mail și forumuri dedicate. Serviciile sunt confidențiale. Gordon Moody, cu peste 40 de ani de experiență în tratamentul dependenței severe de jocuri de noroc, oferă programe dedicate jucătorilor din întreaga lume.

Tratamentul dependenței de jocuri de noroc: ce presupune terapia specializată

Comunitatea medicală recunoaște oficial dependența de jocuri de noroc ca tulburare de control al impulsurilor, clasificată atât în DSM-5, cât și în ICD-11. Nu este o slăbiciune de caracter și nu dispare prin voință proprie. Tratamentul combinat are cele mai bune rezultate documentate în literatura de specialitate. Acesta include terapie cognitiv-comportamentală, suport de grup și, în unele cazuri, medicație pentru comorbidități precum depresia sau anxietatea.

În plus, terapeuții din rețeaua AJR lucrează specific cu jucătorii patologici. Ședințele sunt gratuite în cadrul programului dedicat. Dacă nu ești din București sau din orașele cu cabinete AJR, Gambling Therapy oferă sesiuni online în limba română.

Ce urmează: direcțiile de reformă ale ONJN pentru 2026

Totuși, ONJN nu a rămas la Ordinul 79/2025. Pe 9 februarie 2026, instituția a semnat protocolul cu ICI București. Scopul: digitalizarea registrului de autoexcluși. Dacă implementarea va reuși, operatorii vor accesa astfel în timp real lista persoanelor excluse, eliminând decalajul actual dintre înregistrare și blocare efectivă. Prin proiectul L94/2025, ONJN propune extinderea sistemului și la platformele online. Dacă parlamentul îl va adopta, România va dispune pentru prima dată de un registru unitar care acoperă atât jocul fizic, cât și cel la distanță.

Legea 141/2025 a adus și alte instrumente noi: o perioadă de cool-off în care persoanele autoexcluse nu pot retrage consimțământul imediat, instrumente mai puternice de luptă cu piața neagră și o consolidare a rolului ONJN în supravegherea operatorilor. Direcția este, prin urmare, clară. Viteza de implementare rămâne totuși singura necunoscută.

FAQ despre dependența de jocuri de noroc și autoexcluderea ONJN

Cum mă pot autoexclude de la jocurile de noroc în România?

Poți depune cererea personal la sediul ONJN sau la oricare sediu teritorial, cu actul de identitate. Alternativ, poți trimite cererea electronic la autoexcludere@onjn.gov.ro cu semnătură electronică calificată, prin declarație autentificată de notar sau, dacă nu ai altă opțiune, direct la un operator licențiat care o transmite la ONJN în două zile lucrătoare.

Cât durează autoexcluderea ONJN și o pot retrage?

Perioadele disponibile sunt 6, 9 sau 12 luni, sau pe durată nedeterminată. Dacă ai ales excluderea pe termen nelimitat, poți solicita radierea din registru doar personal, la sediul ONJN, și numai după cel puțin 18 luni. Cererile de retragere depuse la operatori nu au niciun efect juridic.

Ce se întâmplă dacă un operator permite accesul unei persoane autoexcluse?

Operatorul riscă o amendă de până la 100.000 de lei, suspendarea autorizației și, în cazuri repetate, retragerea licenței. ONJN a aplicat deja o amendă de 100.000 de lei unui operator din Pitești în octombrie 2025, după ce acesta a permis accesul unei persoane excluse și i-a pus la dispoziție formulare de retragere în sala de joc.

Unde găsesc ajutor gratuit pentru dependența de jocuri de noroc în România?

Asociația Joc Responsabil oferă consiliere telefonică 24/7 și ședințe gratuite de psihoterapie. În 2025, linia de consiliere a primit cu 34% mai multe apeluri față de 2024, semn că cererea de ajutor crește. Accesezi serviciile la jocresponsabil.ro. Gambling Therapy oferă suplimentar suport online în limba română, inclusiv chat și grupuri anonime.

Funcționează autoexcluderea ONJN și pentru cazinourile online?

Deocamdată, Ordinul 79/2025 vizează în principal jocurile tradiționale din sălile fizice. Operatorii online au obligații proprii prin HG 111/2016, dar registrul nu este integrat digital. ONJN a propus prin proiectul L94/2025 extinderea registrului național și la jocurile la distanță, iar pe 9 februarie 2026 a semnat un protocol cu ICI București pentru digitalizarea sistemului. Implementarea este în curs.

 

Written by Cedrick Verleg, LL.B.